Rotitul Cocoşului de munte

   

 

                     Rotitul Cocoșului de munte

 

          Wild Bucovina prezintă pentru prietenii naturii articolul şi reportajul video de mai jos, realizat cu dăruire în codrii sălbatici ai Bucovinei.

         Este vremea când ultimele ochiuri ale omătului îmbătrânesc şi se sting în şuvoaie, când pădurea prinde glas de cântăreţi, înzestraţi fiecare cu repertoriul lui. Unul dintre aceştia oferă un spectacol magnific prin cântecul, comportamentul şi măreţia trupului manifestate în această perioadă. În straie de nuntă, vine la locul tainic, mânat de dorinţa de împerechere. Vă prezentăm cavalerul pădurilor de molid şi brad.

          Cocoșul de munte (Tetrao urogallus) este o specie de păsări din ordinul Galliformes, familia Tetraonidae. Popular i se mai spune gotcan iar la găină gotcă. Este o specie caracteristică zonelor de pădure de conifere, dense, înalte şi întunecate pana la limita de jos a golului alpin. Arealul lui de răspândire este inegal de-a lungul lanţului carpatic. In Bucovina se găseşte în toţi munţii înalţi unde are parte de  linişte şi hrană. Dimorfismul sexual este foarte evident. Găina are penajul ruginiu, împestriţată cu pete negre iar abdomenul este mai deschis. Penajul cocoşului este diferit. Este în general de culoare închisă. Capul şi barba neagră cu un cioc încovoiat şi  sprâncene roşii deasupra ochilor, gâtul, spatele şi aripile brune, guşa şi pieptul negru – verzui cu nuanţe metalice, umerii aripilor albe, iar abdomenul şi coada neagră-mat stropită cu puncte albe spre vârf. Cocoşul şi găina au tarsul acoperit cu pene. Coada cocoşului răsfirată este împodobită cu 16-20 pene mari în funcţie de vârstă dublate pe dedesupt cu altele mai mici. Vederea şi auzul sunt simţurile cele mai dezvoltate iar zborul este puternic şi gălăgios auzindu-se de la distanţă dar este considerat un bun zburator iar pe sol aleargă destul de bine. Este o pasăre sedentară, fidelă locului de trai, având activitate diurnă, cu excepţia perioadei rotitului cand îşi începe activitatea pe intuneric, ziua caută hrană iar noaptea doarme în arbori inalţi. Se hrăneşte doar cu muguri şi cetină de răşinoase iarna, iar în sezonul cald cu lujeri, muguri de afine, diferite ierburi, nevertebrate, în special puii cu larve de furnici şi fructe de pădure toamna. Înghit pietricele care rămân în stomac pentru a ajuta digestia. Duşmanii naturali sunt mulţi atât mamifere cât şi păsări răpitoare. Pontele sunt distruse de către vulpi, jderi, nevăstuici, bursuci şi câini de la stâne. Puii şi adulţii sunt vânaţi de către râşi, acvile de munte, chiar şi buha prezintă pericol pentru pui. Dar cel mai mare prădător şi dăunător este omul prin tulburarea liniştii, defrişările pădurilor, păşunatul abuziv, mai ales în locurile de cuibărit şi braconajul.  Este o pasăre poligamă. De la începutul lunii aprilie cocoşii vin în zona locului de rotit iar găinile cu 7-15 zile mai târziu. În bătăile cu altitudine mai joasă rotitul începe mai devreme de la începutul lunii iar cele cu altitudine mai mare mai târziu pe la jumătatea lui aprilie. Însă starea vremii şi venirea primăverii mai repede sau mai târziu sunt factori care influenţează începerea rotitului. Dacă iarna a fost grea şi este mai lungă rotitul va începe mai târziu spre sfârşitul lunii aprilie chiar începutul lui mai dar dacă iarna a fost uşoară şi scurtă rotitul poate să înceapă şi de la începutul lunii aprilie. Cocoşi vin de cu seară în arborii în care dorm la circa 100m de vetrele lor. Când se crapă de ziuă începe să cânte printre primele păsări, în arbori. Cântecul lui are trei strofe: început de “toacă” un “toc-toc-toctoctoc…” urmat după puţin timp de “urdup” grav asemanator scoaterii unui dop din sticlă finalizându-se cu un “ siciritsiciritsiciritsicirit” un tocilat care seamănă cu zgomotul unui baltag ascuţit pe tocilă. Coboară pe sol în apropierea vetrei lui cântând şi rotind învârtindu-se în cerc şi semicerc în vatra lui şi făcând salturi de 1-3 metri dând din aripi puternic. Coada este deschisă în formă de evantai iar aripile întredeschise lăsând urme pe zapadă cu vârful penelor. Glasul găinii este un “got-got-got” şi unele cârâituri mai slabe care se aud doar de la distanţă foarte apropiată. De regulă călcatul găinilor este dis-de-dimineaţă când s-a luminat şi are loc în vatra celui mai puternic gotcan. Aceştia rotesc cu puţine pauze, se bat cu lovituri puternice şi gălăgioase de aripi şi se ciupesc cu ciocul de penele capului şi al cozii. Alungă mereu pe cei tineri care se apropie de gotcile de pe sol. Împerecheatul gotcei se repetă mai multe zile la rând. Rotitul de regulă durează până în jurul orei 8 dar în locurile liniştite şi retrase durează până la 10:30-11:00. După împerechere gotcanii continuă să rotească şi să se lupte în jurul vetrelor cu glasuri de luptă,  îşi zburlesc penele gâtului şi se înfoaie scoţând un sunet “crecogu – crecogu” un ton ameninţător de impunere, de ameninţare, de dominare. Se retrag încet din bătăi rotind pe sol iar alţii îşi iau zborul în arbori continuând să tocileze pe crengile acestuia. Dupa ora 11 încep să se hrănească cu cetină de molizi, muguri de afin, ierburi proaspete încolţite, se adapă din pârăiaşele din apropierea locurilor de rotit. Spre seară la lăsarea întunericului revin în arborii înalţi de lângă vetrele lor tocilând până la lăsarea întunericului. La sfârşitul sezonului de  împerechere găinile se retrag în locurile cu arbuşti deşi şi retraşi, cu hrană în apropiere, mai ales termitiere cu furnici, pentru a depune circa 5 la 10 oua. Grija construirii cuibului şi a cresterii puilor este doar a găini. Cuibul este construit pe sol din iarbă uscată, funze,  în locuri bine ascunse. Clocirea durează până la 30 zile. În această perioadă găina şi ouăle sunt în cel mai mare pericol din cauza prădătorilor. Gotca nu părăseşte cuibul până în ultima clipă, chiar stă pe cuib cu preţul vieţii. După ecloziune la o zi-două puii işi urmează găina. Sunt acoperiţi de puf galben cu pete negre pe cap şi gât iar pe corp au dungi brune. La doar două săptămâni fac deja zboruri scurte urmându-şi mama. În caz că prima pontă a fost distrusă de prădători, gotca depune o a doua pontă cu un număr mai mic de ouă. Rămân împreună până toamna în septembrie la rotitul fals când formează grupuri mari cu alte familii pentru iernat iar cocoşii rotesc fals la ivirea zorilor. Acest rotit nu este ritualul de împerechere din primăvară care se finalizează cu copularea ci este doar un rotit în arbori. Începe cu o “toacă” rară  cu pauze mari şi terminând întreaga strofă pe parcurs. Nu se luptă între ei şi nici nu alungă pe cei tineri. Din iunie până în septembrie năpârlesc şi îmbracă penajul de iarnă iar găina năpârleşte după depunerea ouălelor. Iarna fac economie de energie zburând mai puţin, se hrănesc în general cu ace de molid. Vârsta cocoşului de munte este estimată la 10 ani. Dar ca să trăiască în linişte şi în ritmul lui natural până la adânci bătrâneţi trebuie sa STOPĂM distrugerea habitatelor provocate de defrişări, deranjarea liniştii şi siguranţei lor prin păşunatul stânelor în habitatul lui, iar braconajul este cea mai mare şi periculoasă ameninţare la care este supus cocoşul de munte.

Nu merită să protejăm această pasăre nobilă, măreaţă, magnifică care reprezintă esenţa sălbăticiei şi frumuseţii faunei sălbatice?

Loc de rotit /foto: Stelian Bodnari /WILD BUCOVINA © 2016 / Toate Drepturile Rezervate

Loc de rotit

Cocşul de munte rotind dis de dimineată /foto: Stelian Bodnari /WILD BUCOVINA © 2016 / Toate Drepturile Rezervate

Cocşul de munte rotind dis de dimineată

Gainile se aduna in zona locurilor de rotit /foto: Stelian Bodnari /WILD BUCOVINA © 2016 / Toate Drepturile Rezervate

Gainile se aduna in zona locurilor de rotit

Cocoş tanar in roată /foto: Stelian Bodnari /WILD BUCOVINA © 2016 / Toate Drepturile Rezervate

Cocoş tanar in roată

Cocoş adult rotind / foto: Stelian Bodnari /WILD BUCOVINA © 2016 / Toate Drepturile Rezervate

Cocoş adult rotind

Rotit pe zăpadă /foto: Stelian Bodnari /WILD BUCOVINA © 2016 / Toate Drepturile Rezervate

Rotit pe zăpadă

Cocoşi bătrâni si gotca /foto: Stelian Bodnari /WILD BUCOVINA © 2016 / Toate Drepturile Rezervate

Cocoşi bătrâni si gotca

 

Începe bătaia între veterani /foto: Stelian Bodnari /WILD BUCOVINA © 2016 / Toate Drepturile Rezervate

Începe bătaia între veterani

Împerecherea cocoşului de munte /foto: Stelian Bodnari /WILD BUCOVINA © 2016 / Toate Drepturile Rezervate

Cel mai puternic se împerechează cu gotca

Găina pleacă să depună ouăle la cuib /foto: Stelian Bodnari /WILD BUCOVINA © 2016 / Toate Drepturile Rezervate

Găina pleacă să depună ouăle la cuib

Rotitul se încheie in arbori /foto: Stelian Bodnari /WILD BUCOVINA © 2016 / Toate Drepturile Rezervate

Rotitul se încheie in arbori

Habitatul cocoşului de munte /foto: Stelian Bodnari /WILD BUCOVINA © 2016 / Toate Drepturile Rezervate

Habitatul cocoşului de munte

Wild Bucovina surprinzănd tainele rotitului /foto: Stelian Bodnari /WILD BUCOVINA © 2016 / Toate Drepturile Rezervate

Wild Bucovina surprinzănd tainele rotitului

Realizare: WILD BUCOVINA
Imagine si montaj: Stelian Bodnari
WILD BUCOVINA © 2016 / Toate Drepturile Rezervate

 

 

 

 

Leave a reply